Salvati Roșia Montană

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

sâmbătă, 31 decembrie 2011

2011 a trecut,SALUT 2012!


2011 a trecut.Vine 2012.Ce-a fost bun în anul care tocmai s-a încheiat?Pentru mine a fost un an cu impliniri.Se putea și mai bine,dar atât a dat Dumnezeu.În primul rând am reușit să termin facultatea:cu bine!În al doilea rând,de fapt ce a fost mai important în acest an,am reușit să mai așez o cărămidă(solidă zic eu) la temelia transformării mele ca om,schimbare pe care mi-am dorit-o foarte mult.Era nevoie(numai Dumnezeu știe asta) de o schimbare în viața mea.Acum sunt mult mai pregătit pentru provocările ce vor veni.Sunt conștient că altfel le voi face față,fiindcă am dobândit mai mult curaj și mai multă liniște interioară.Văd în fața ochilor mei drumul vieții pe care trebuie să apuc,pentru a reuși și pentru a mă simți mult mai împlinit decât sunt acum.Acest drum îl văd de acum altfel,nu ca înainte: îl văd drept,fără ocolișuri rătăcitoare,în care să mă pierd.Mă scald în ape limpezi,nu în bălți tulburi. Și chiar dacă în viitor vor veni necazuri peste capul meu,voi ști cum să le întâmpin:ca un ADEVĂRAT LUPTĂTOR.Nu mă mai sperii așa ușor.
Privesc cu ochii plini de speranță spre viitor,spre 2012.Am auzit că în 2012 vine sfârșitul lumii.Ce păcat,că eu nu am timp de el,căci sunt cu ale mele.Îmi doresc multe de la anul ăsta:mai multe ca niciodată,pe toate planurile!Sunt așa de sigur că o să reușesc!De unde știu asta:din faptul că motorul faptelor mari nu este altceva decât armonia lucrurilor mici care lucrează în interiorul tău.Și pentru că sunt înarmat cu o armă biruitoare:RĂBDAREA.
Dar cel mai mult îmi doresc să văd în jurul meu oameni mai buni,oameni mai puțin egoiști,mai puțini oameni care se gândesc la ei,mai puțini oameni care să își plângă de milă,mai mulți luptători,mai mulți credincioși și tot mai puțini oameni ignoranți.Vreau să văd mai mulți oameni care se îngrijesc de suflet,mai mulți oameni care iubesc,mai mulții copii voioși,mai mulți tineri ținându-se de mână prin parcuri,mai multe familii creștine,mai multe persoane care-L caută pe Dumnezeu!
Dumnezeu să vă îndeplinească dorințele în Noul An!

vineri, 23 decembrie 2011

Colinde românești

De ce este Crăciunul o sărbătoare atât de frumoasă?De unde provine tot acest izvor de lumină, creator și susținător al unei atmosfere de magie,de căldură și de sfințenie pe care o simțim noi,creștinii?Eu cred că totul pornește din miracolul nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.Dar cred că fără colinde,fără cântecele specifice acestei Sărbători,nu ar mai fi la fel. Cântecul nu este altceva decât exprimarea unei stări de spirit cu ajutorul muzicii.De asemenea,atunci când cineva(dar nu oricine) ascultă un cântec,în sufletul lui se reproduce acea stare de spirit care a dat naștere acelui cântec.Muzica are o mare putere asupra sufletului omenesc,influențându-l în bine sau în rău.Chiar si cuvântul "MUZICĂ" indica o dimensiune spirituală și provine din cuvântul "MUZĂ" care înseamnă " spirit artistic ".Puterea cântecului a fost sesizată și de unul din cei mai mari români ai secolului XX,român despre care, din motive politice(pe care nu are rost să le discutăm aici în amănunt,fiindcă nu este acesta scopul articolului),nu se discută în zilele azi,sau cel mult dacă se aduce vorba despre el,este pus într-o lumină foarte proastă.Iată ce ne spune Corneliu Zelea Codreanu în cartea sa "Pentru Legionari" despre al 4-lea element care a ajutat la întremarea organizației "Legiunii Arhanghelului Mihail" :
"...4. Cântecul. Probabil, nepornind pe drumul raţiunii, cu alcătuire de programe, discuţii contradictorii, argumentări filosofice, conferinţe,singura posibilitate de manifestare a stării noastre lăuntrice, era cântecul. Cântam acele cântece în care simţămintele noastre îşi găseau mulţumire.
"Pe o stâncă neagră", cântecul lui Ştefan cel Mare, a cărui melodie,se spune, că s-a păstrat din timpul lui, din generaţie în generaţie. Se spune că în sunetul acestei melodii intra Ştefan triumfător în cetatea sa de la Suceava, acum 500 de ani. Când îl cântam, simţeam trăind acele vremuri de mărire şi de glorie românească, ne afundam în cinci sute de ani de istorie şi trăiam câteva clipe acolo în contact cu vechii soldaţi şi arcaşi ai lui Ştefan şi însuşi cu el.
"Ca un glob de aur", cântecul lui Mihai Viteazu. Cântecul lui Avram Iancu; "Să sune iarăşi goarna", cântecul Şcolii Militare de Infanterie de la 1917. "Sculaţi soldaţi", compus de Justin Ilieşu şi de Istrati, pe care noi l-am proclamat Imn al Legiunii etc.
Pentru a putea să cânţi, îţi trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi şi de vrăjmăşie faţă de camaradul său. Şi nici acela al cărui suflet e sterp de credinţă.
...Iar cântecul vă va fi un îndreptar. De nu veţi putea cânta, să ştiţi că este o boală care vă roade în adâncul fiinţei voastre sufleteşti sau că vremea v-a turnat păcate peste sufletul curat; iar dacă nu le veţi putea vindeca, să vă daţi de o parte şi să lăsaţi locul vostru, celor ce vor putea cânta."
Sigur,acolo era vorba de cântece ostăsești,dar am vrut să subliniez ideea de bază.Iată și câteva păreri ale scriitorilor,poeților și muzicienilor:
"Muzica exprimă ceea ce nu se poate spune prin cuvinte și despre care nu se poate tace " - V.Hugo
"Dacă nu am fi avut suflet ni l-ar fi inventat muzica." - Emil Cioran
"Muzica este graiul sufletului .Ea stârnește în noi nu instinctele,ci gândurile cele mai profunde." - Beethoven.
"Eu de câte ori aud doina,îmi pare că aud Moldova plângând după gloria sa ce veche ." - V. Alecsandri.
În fine,ideea este că în acest articol mi-am propus să vorbesc despre colinde și nu despre orice fel de colinde,ci despre colindele românești.Pentru că mie îmi plac foarte mult colindele românești.Pentru că ele vorbesc în primul rând despre noaptea magică a Nașterii Domnului și abia apoi de Moș Crăciun.Nimeni nu poate contesta fapul că muzica colindelor românești cuprinde întreg Adevărul Sfânt al Sărbătorii Crăciunului.Vorbesc de acel Adevăr Sfânt, a cărui lumină nu poate fi știrbită absolut deloc,fiind redată intact prin simțirea creștină românească cuprinsă în colindele noastre.În opinia mea,colindele lui Ștefan Hrușcă sunt cele mai frumoase colinde din lume,deoarece din muzicalitatea și versurile lor emană spiritualitatea creștină a poporului român. Ascultând aceste colinde, realizezi cât de originală și cât de duioasă este trăirea creștină a Neamului Românesc.Deși dacă astăzi te uiți în jurul tău și vezi o țară mizeră care răspândește un miros urât,ascultând aceste cântece,îți dai seama,că de undeva de departe, ,din moși-strămoși,de la oamenii simplii de atunci,răzbate pâna la noi această mireasmă plăcută de care nu ne mai săturăm în preajma Crăciunului.Mă doare foarte mult faptul că noi,românii de azi, am așezat un gunoi gras pe acest munte de spiritualitate lăsat nouă moștenire de strămoși.Și că,în loc să săpăm adânc în acest gunoi ca să găsim comoara neprețuită,ce ne unge sufletele cu mângâieri dulci de credință,mulți dintre noi se ung cu alifie proastă de import.Alifie care după un timp începe să te ardă,pentru că nu este ceea ce trebuie,deși nu îți dai seama de asta de la bun-început. Și încă ceva:Nu există Spiritul Crăciunului fără de Hristos,există doar Spiritul Creștin al Crăciunului și Spiritul Consumismului sau al Păgânismului!Colindele românești,în special cele cântate de Ștefan Hrușcă întrețin prin spiritualitatea lor Spiritul Creștin al Crăciunului lovind crunt în ideea de câștig a speculanților de tot felul:țiganii disperați din piețele românești care vor să îți vândă neapărat un brad tăiat ilegal compania coca-cola și alții.Iată câteva colinde pe care le-am ascultat foarte des în această săptămână:





















miercuri, 21 decembrie 2011

Sărbătoarea Crăciunului


Iătă,a mai trecut un an și ne găsim din nou în preajma Sfintei Sărbători a Crăciunului.Sunt sigur că pentru mulți dintre noi,această Sărbătoare este un prilej de mare bucurie.Pentru mine este cea mai mare Sărbătoare. Ce-mi place mai mult de Crăciun?Păi sincer,îmi place foarte mult atmosfera specială de sărbătoare întreținută prin cântec - colindele, îmi place să împodobesc bradul,dar cel mai mult îmi place că în această perioadă de sfârșit a anului am ocazia să ma înnoiesc,să mă nasc din nou,așa cum se spune.Ce frumos este să te naști din nou!Prin această Sărbătoare,simt nu numai că întineresc,dar mă simt ca un adevărat copil,fiindcă ma bucur de fiecare clipă,de fiecare moment magic al acestei Sărbători. De Crăciun nu am voie să fiu supărat,fiindcă orice copil se bucură la maxim acum.Este atât de mare bucuria aceasta în sufletul meu,încât se șterg cu buretele toate supărările,toate eșecurile petrecute de-a lungul acestui an care tocmai se sfârșește.Mă doare însă un lucru:acela că în preajma acestei Sărbatori unii oameni sunt tot triști,tot mohorâți,fiindcă nu știu să profite de atmosfera minunată și purificatoare.Pentru toți cei care vor să se schimbe în bine,acum este ocazia perfectă!Mă doare și faptul că există copii flămânzi ai căror părinți nu au ce pune pe masă în ziua sfântă.Dar cel mai mult mă doare când văd pe acei oameni care sărbătoresc un Crăciun totalmente laic,cu Moș Crăciun,cadouri,brad de Crăciun,distracții,petreceri în club,uitând de adevărata semnificație a acestei Sfintei Sărbători.Crăciunul înseamnă de fapt nașterea Domnului nostru,Iisus Hristos.Această Sărbătoare nu mai înseamnă absolut nimic dacă neglijăm total dimensiunea religioasă,creștină, a nașterii Mântuitorului,dacă prin Moș Crăciun încercăm doar să-l facem uitat pe Iisus Hristos.Lumea trebuie să înțeleagă:Petrecerea de Crăciun care nu dă nicio dovadă pentru nașterea lui Iisus Hristos este doar o sărbătoare păgână.Pe vremuri,comuniștii,pentru a-l face uitat pe Iisus Hristos l-au inventat pe Moș Gerilă.Tot așa, capitaliștii de astăzi întrețin mitul unui Moș Crăciun cât mai comercial pentru a ascunde adevărata semnificație a Sărbătorii.Nu este rău să întreținem Spiritul Crăciunului folosindu-ne de acest personaj,dar trebuie să înțelegem rolul lui:Moș Crăciun a fost inventat pentru a amplifica atmosfera de bucurie creată în jurul nașterii Domnului,pentru a-i ferici pe copii cu cadouri,dar el nu trebuie trecut pe primul plan,întrucât nu trebuie să uităm că până și Moș Crăciun are o origine creștină:Moș Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae ( Santa Claus) care și-a făcut apariția în secolul I. El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie). Santa Claus este anglicizarea lui Sinterklaas care înseamnă Sfântului Nicolae în limba olandeză. Se pare că termenul Santa Claus a apărut în SUA prin contactul imigranților olandezi cu alte populații americane.De aceea,trebuie să înțelegem că dacă vrem să redevenim copiii de altădată,nu trebuie să ne amăgim crezând că avem dreptul de a juca rolul copiilor mici care cred în Moș Crăciun fără a ne înnoi mai întâi prin nașterea lui Hristos.Nu trebuie să fim orbiți de "Spiritul Crăciunului",ci trebuie să credem în miracolul nașterii Mântuitorului,produs acum aproape 2011 ani.
Nu-mi ramâne decât să vă urez un Crăciun Fericit,multă pace și lumină în suflet tuturor!

marți, 13 decembrie 2011

După Mădălina,pleacă și Mălina:Tot mai mulți artiști sensibili aleg calea lui Iuda


După Mădălina Manole care s-a sinucis anul trecut,pe 14 iulie 2010,acum o altă cântăreață talentată,Mălina Olinescu a decis să-și pună capăt zilelor,aruncându-se de la etajul 6 al blocului în care locuia.Se pare că toți mai mulți artiști sensibili,care nu fac față răutăților vieții din lumea aceasta aleg calea lui Iuda,crezând că poate este mai bine pe lumea cealaltă.Cazul Mădălinei Manole a creat un precedent din acest punct de vedere.Trebuie să fii orb și să nu observi asemănătoarea izbitoare dintre cele două întâmplări tragice.Atât Mădălina Manole cât și Mălina Olinescu au făcut partea din breasla artiștilor talentați în domeniul muzicii românești,artiști autentici, spre deosebire de non-valorile promovate intens de societatea românească actuală,expuse de mai toate ziarele și gazetele(și nu vorbesc aici numai de cele de scandal),inclusiv cele sportive și de aproape toate televiziunile.Pe scurt,toată mass-media românească vinde pe bani grei un gunoi spiritual de cea mai joasă speță și asta pentru că românii sunt needucați și primesc cu zâmbetul pe buze toată această mizerie.Care au fost cauzele unor astfel de tragedii?Nu am stat prea mult să cercetez,să mă documentez despre cele două cazuri,dar pot să-mi dau cu părerea.Mai mult ca sigur cele întâmplate s-au petrecut fiind provocate de stările depresive prin care au trecut cele 2 artiste.Depresii care s-au născut ca urmare a faptului că cele două femei nu se simțeau împlinite în plan sentimental.Și de ce asta?Pentru că într-o societate în care accentul se pune numai și numai pe lucrurile materiale,pe ceea ce se vinde mai bine chiar dacă poate lucrul ăsta afectează ordinea morală și spirituală lasată de Dumnezeu prin Cuvântul Său,pe lucruri trecătoare,pe câștigul realizat cu orice preț,chiar în mod necinstit și cu sacrificiu cât mai mic,nu numai că nu poți înțelege sensul vieții omenești,dar nici măcar nu mai poți prinde vreo picătură din Cerul Adevărurilor Sfinte care îți pot lumina întreaga viață călăuzindu-ți pașii spre Mântuire.Linia pe care societatea sau mai bine zis,lumea actuală,ți-o impune în mod forțat să o urmezi nu mai are nici o tangență cu drumul pe care Dumnezeu ar vrea ca tu să îl urmezi,prima fiind o cale întunecoasă,tenebroasă,care ocolește total potecile luminate și împăciuitoare promise omului încă de la nașterea sa.



Pentru un popor,artiștii autentici sunt un dar de la Dumnezeu,un dar incomensurabil,ei fiind aceia care sunt înzestrați cu anumite calități care reușesc să servească scopului creației (de cele mai multe ori crearea unei stări de spirit),căci acesta este scopul,scăldându-se în ape speciale.Aceste ape speciale,aceste izvoare rare,din care se hrănește sau se adapă sufletul unui artist nu sunt altceva decât energii spirituale dăruite artistului de către Dumnezeu,energii pe care oamenii obișnuiți nu le au.Sunt asemenea unor canale care se deschid mai mult sau mai puțin,pentru receptarea lucrurilor din lumea înconjurătoare,cu o frecvență mult mai mare însă decât la oamenii care nu au privilegiul de a face parte din această sferă.Însă rolul celor care fac parte din comunitatea din care s-a născut artistul este acela de a-l promova,de a-l susține,de a-l impune dacă valoarea sa ca artist o cere într-o poziție din care,o dată ajuns acolo,el să reușească să-și ajute comunitatea,dăruind oamenilor acele cadouri,acele punți nevăzute,care să-i ajute să treacă peste greutățile de zi cu zi și să-i apropie mai mult de esența vieții omenești,așa cum este ea,în imaginea ei naturală,cu bucurii și necazuri.Exact ca într-o familie în care membrii ei trebuie să facă sacrificii dacă se observă că unul dintre copii are o predispoziție,o înclinație spre o anumită profesie.Părintele care citește darul copilului lor,îl întrezărește,dar din comoditate sau din alte cauze,nu îndrumă copilul în direcția în care ar trebui,păcătuiește grav,căci nesocotește darurile dumnezeiești.Se rupe un echilibru în acel moment.Ceea ce facem noi românii cu artiștii autentici sau cu valorile adevărate este mult mai grav de atât.Noi păcătuim la un nivel mult mai de jos,încălcând orice normă de bun simț,de omenie și rupând echilibrul într-o formă foarte gravă.Ceea ce facem noi ca popor este exact ceea ce ar face o mamă văduvă,care are două fete,ambele la fel de frumoase ca fizic,la fel de atrăgătoare,una care a primit o salbă la naștere,una care nu a primit așa ceva la naștere, dar și-a cumpărat una de import după și atunci când ies în oraș,primei fete nu i se vede salba,căci este în interiorul ei ,însă la cea de-a doua se vede,ea afișându-se cu această salbă de import peste tot,pentru a fi văzută de ceilalți oameni.La un moment dat,vin oamenii cu intenții necurate la mama cu cele două fete frumoase,știind că ea trăiește în sărăcie. I se propun lucruri indecente și părintele(mama),aflându-se în sărăcie și în mizerie,acceptă,obligându-și cele două fete la fel de frumoase să se prostitueze. Cea cu salbă de import reușește să-și facă treaba bine,întrucât se dezbracă ușor de tot ceea ce are pe ea,căci nu e e nimic al ei și scoate bani buni din asta,însă cea de-a două nu se împacă cu actuala stare de lucruri,fiindcă oricât ar încerca ea să se dezbrace de tot ce are pe ea,știe că nu poate da jos și salba primită la naștere,deoarece salba se află în interiorul ei și nu poate să o smulgă.Așa se chinuie săraca fată,încercând să-și înduplece mama să o înțeleagă,dar aceasta refuză,văzând ce de bani face sora ei.Atunci ea caută ajutorul la oamenii răi care i-au plătit mamei pentru serviciile celor două fete,dar cu atât mai mult aceștia nu sunt capabili să o înțeleagă,fiind mult prea preocupați de satisfacerea propriilor lor interese.Iar fata,fiindcă nu-și cunoaște Tatăl,nu știe ce om minunat a fost cât a trăit pe acest pământ și nu știe că El încă trăiește și o poate ajuta cum nimeni de pe pământ nu o poate ajuta,decide să-și pună capăt zilelor,luând cu ea în mormânt acea salbă minunată pe care mulți oameni nu au apucat încă să o vadă.
Dragi Români,oameni ai țării acesteia,vreau să știți că pentru aceste două tragice evenimente,ce seamănă ca două picături de apă, purtăm o vină imensă,ca popor,pentru că ne obligăm copiii să se prostitueze moral,intelectual și spiritual,acceptând porcăriile toxice care omoară ordinea naturală,declanșând haosul nu atât în lumea exterioară,care nu este altceva decât amprenta spiritului (colectiv) asupra materiei,cât în lumea interioară,în sufletul nostru,care este atacat și bombardat din toate părțile.În loc să ne îngrijim de artiștii talentați,să-i respectăm,să-i promovăm,să-i facem pe aceștia să simtă că noi,românii avem nevoie de ei pentru a trece mai ușor peste greutățile cotidiene(pentru că noi chiar avem nevoie de ei),noi îi condamnăm în fiecare zi la uitare,obligându-i să rămână în anonimat acordând prioritate celor care contribuiesc la crearea unui climat toxic atât pentru ei cât și pentru noi.În loc să ne îndulcim sufletul folosindu-ne de aceste daruri ale sensibilității artistice omenești,noi le respingem vădit.Noi nu lăsăm aceste izvoare să curgă pentru noi,căci ne vrem murdari în noroiul în care ne scăldăm ca porcii,ci le punem stavilă,de frică să nu vină peste noi și să ne inunde inimile cu triluri de privighetori,forțând astfel aceste ape să se acumuleze într-o căldare care de multe ori sau este prea strâmtă și dă pe dinafară sau este prea fragilă și se sparge.Viața pe care o duc astăzi majoritatea oamenilor este una deprimantă,pentru că ea este impusă forțat de societatea în care trăim. Noi nu ne dăm seama de acest lucru,trăind cu falsa impresie că beneficiem de o libertate nemărginită,dar oare ce fel de libertate este aceea care impune o ordine prin care oameni cu un talent excepțional ajung captivi în cirezile așa zis "democrate". Tot mai multe semne ne indică clar că în ultima perioadă lucrurile o iau razna rău de tot.



Revenind la cazul Mălinei Olinescu,este mai mult decât interesant că și tatăl acesteia,Boris Olinescu a murit căzând de la etajul 10 al unui bloc,unii spunând că a fost vorba tot de suicid.Aceste afirmații au fost însă dezmințite de soția lui,fiind vorba de un accident și nu de suicid.Cât despre Mălina Olinescu,sunt de părere că ea nu ar fi trebuit să creadă așa de mult în oameni,pentru că în primul rând trebuie să crezi în Dumnezeu și apoi în oameni.Astăzi,majoritatea oamenilor dezamăgesc,fiind lipsiți de contactul cu Dumnezeu,iar din cauza sufletului pervertit sunt total nestatornici în ceea ce privește sentimentele.De fapt,astăzi,oamenii greu fac distincția între sentimente și patimi. Cu un public numeros de români călduroși,autentici,cred că nu s-ar fi simțit atât de singură și și-ar fi dat seama că este nevoie de ea pe scena muzicii românești.La fel este valabil și pentru Mădălina Manole,așa că iată de ce suntem atât de vinovați,noi,românii.Dumnezeu să o ierte pentru această tragică alegere,atât pe Mălina,cât și pe Mădălina!

luni, 12 decembrie 2011

Nu cred în clasa politica actuală


Nu mai cred absolut deloc in clasa politică actuală.Motivul este unul foarte simplu:politicienii de astăzi au niște suflete mizerabile:Iliescu,Petre Roman,Adrian Năstase,Traian Băsescu au fost și încă rămân niște scursuri umane.Au demonstrat-o din plin.De fapt nici nu-i de mirare,fiindcă ei nu sunt altceva decât foști comuniști,iar teoria materialismului absolut,marxism-leninismul, le-a pervertit atât de mult interiorul uman încât au mai rămas doar cu o puținătate de suflet în ei.Nu asta ar fi marea problemă.Adevărata problemă este faptul că, sufletește vorbind, ei sunt doar niște impotenți,fiindcă puținătatea aia de suflet care le-a mai rămas este umplută până la refuz cu MIZERIE.Cum văd mizeria din sufletul lor?Simplu:o poți vedea și tu:nici măcar nu e nevoie să ieși din casă,doar scoate capul pe fereastră și uita-te:vei vedea mizeria din sufletul lor și a celor pe care îi susțin pe toate străzile,pe toate câmpurile,pe toate dealurile,în toate pădurile,pe toate râurile și pe toți munții,pe toate plajele,în toate spitalele și în toate instituțiile statului.Datoria stăpânilor unei case este aceea de a se asigura că în casa lor este în primul rând curățenie,apoi liniște și armonie,dând indicații sănătoase tuturor slujitorilor acelei case.Dar dacă stăpânii sunt mizerabili pe dinăuntru,atunci inevitabil mizeria aceasta se va proiecta în exterior,provocând HAOS în casa lor.Degeaba ne amăgesc ei cu vorbe,faptele lor vorbesc de la sine,iar daca suntem orbi și nu reușim să le vedem,atunci avem miros să ne dăm seama că ceva pute rău în jurul nostru.Iar ceea ce pute așa de rău nu sunt nici gunoaiele de pe stradă,nici cerșetorii murdari de pe trotuare sau boschetarii adormiți prin gări,nici bătrânii din azile sau spitale,ci pute un singur lucru:FIINȚA INTERIOARĂ a politicienilor români și nu numai a lor,ci și ființa interioară a câtorva milioane bune de români. Cert e un lucru:MI-E GREAȚĂ SĂ-I MAI VĂD,de acea mi-am promis să nu mai deschid televizorul. Cred doar că este o reacție normală,atunci când răzbați dincolo de imaginea îngrijită și dincolo de vorbele mieroase și vezi mizeria,gunoiul spiritual pe care vor să ți-l bage forțat pe gât.Nu,nu,nu! nu este nicidecum o revoltă a mea,personală, împotriva lor.Este un principiu de viață impus mie,pentru a-mi ține simțurile interioare(căci pe cele exterioare nu am cum) departe de duhoarea asta care pute rău.
Nu mai cred în nici un politician de tipul ăstora,care au vândut țara pe nimic.Și iarăși nu mai cred în astfel de oameni care îi susțin.Cred doar în Dumnezeu și cred în oamenii cu frică de Dumnezeu.În restul nu cred.Numai oamenii cu frică de Dumnezeu se vor gândi și la cei aflați în suferință,ceilalți nu au și nu vor avea nici o valoare pentru mine.În vorbe nu mai cred,nu cred nici în cei care ne dau mălai gratis în campania electorală și nu cred nici în sportivi,oameni care se îmbracă elegant și arată bine,nici în cântăreți care scot melodii bune sau de suflet.Voi căuta la oameni frica lor de Dumnezeu,iar acolo unde nu o voi găsi,voi ști că este doar un mare gol.

joi, 10 noiembrie 2011

...


"N-ai dezmierda, de n-ai sti sa blestemi
Surad numai acei care suspina
De n-ai fi ras, n-ai fi stiut sa gemi,
De n-ai fi plans, n-ai duce-n ochi lumina.

Si daca singur rana nu-ti legai
Cu mana ta n-ai unge rani straine.
Si n-ai tanji dupa un colt de rai,
De n-ai purta un strop de iad in tine.

Si nu te-nalti in slavi daca nu cazi
Cu fruntea grea in pulberea amara
Si daca-nvii in zambetul de azi
E c-ai murit in lacrima de aseara."

(Radu Gyr - "Antiteze")

duminică, 30 octombrie 2011

It happened one night:OLDIES BUT GOLDIES


Am vazut un film,un FILM SUPERB la urma urmei,de care am ramas impresionat si vreau să îl recomand tuturor,pentru că merită văzut.Chiar îl recomand cu multă căldură,un film PERFECT după părerea mea.Poate că după ce o să-l vedeți,o să-mi spuneți că am exagerat,dar recunosc că nu am mai văzut un film atât de bun în ultimul timp și asta din cauză că am renunțat să vizionez filme,dezamăgit fiind de ceea ce se scoate acum pe piață.Este vorba de "IT HAPPENED ONE NIGHT",un film cu de toate, cum îmi place mie,care,culmea,a fost făcut în 1934.Clark Gable este FENOMENAL și deja cred că va fi no. 1 pentru mine,înaintea unor actori precum Tom Hanks,Alain Delon sau Jean Reno,pentru că interpretează EXCEPȚIONAL acest rol.Filmul este realizat de regizorul FRANK CAPRA,iar alături de GABLE mai joacă și actrița Claudette Colbert.M-a impresionat foarte mult AUTENTICITATEA rolurilor,stilul inconfundabil al lui Gable(Doamne ce actor!),faptul că nu te plictisești deloc,dar cel mai mult m-a impresionat stilul autentic,atât de APROAPE DE ADEVĂR cu ajutorul căruia regizorul a zugrăvit tabloul relației dintre 2 oameni care ajung să se îndrăgostească unul de celălalt.Sunt atât de naturale și de autentice trăirile celor doi,vorbele lor,comportamentul lor,încât nu îti vine să crezi că a fost vorba doar de un film.Spre deosebire de comediile americane de astăzi,care sunt din ce în ce mai vulgare și mai de prost gust,în care dragostea este prezentată intr-un mod denaturat,rupt de realitate.Dacă vrei să vezi cum se comportă un bărbat care iubește cu adevărat,uită-te la acest film.Și deasemenea,dacă vrei să vezi cum reacționează o femeie care realizează în cele din urmă că iubește cu adevărat,uită-te!Și când mă gândesc că Gable în acest film era cu 10 ani mai mare ca mine.Iar acum 13 ani îl vedeam pentru prima dată în "Pe aripile vântului",un film în care joacă un alt rol de excepție. Dumnezeu să îl ierte pe cel care s-a stins din viață la doar 59 de ani!

joi, 6 octombrie 2011

Părinte drag

Unde ești tu,părinte drag?Pe ce cărări ai apucat,de nu te mai găsesc?Prin ce colțuri întunecoase te-ai ascuns,de nu-ți mai văd fața luminoasă?De ce nu te mai simt azi,aici,lângă mine?
Uite ochii mei cum plâng!Cine o să-mi mai șteargă acum lacrimile?Nu vezi,nu mai este nimeni lângă mine:am rămas SINGUR.Au plecat toți,s-au ascuns în întuneric.Și cine o să-mi dea de acum încolo sfaturile de care am atâta nevoie pentru a merge mai departe?
Ai plecat de lângă mine, a plecat și NOROCUL meu.
Părinte drag,spune-mi,te rog,unde mi-a plecat COPILA?Copila mea cea dragă,nici pe ea nu o mai găsesc.Și DRAGOSTEA,părinte drag,cine mi-a răpit-o?
Să fii orbit într-atât ochii mei încât să nu te mai pot vedea, ori urechile mele să fie de vină că nu te mai pot auzi?Ori pielea mea a ars într-atât încât nu mai pot simți nici măcar cea mai ușoara adiere de vânt?
Părinte drag,privește,rogu-te,în acest ABIS!Se aude un țipăt surd.Un scâncet de copil poate,sau poate doar un om ce a amuțit de atâta durere,dar care se chinuie totuși să-ți vorbească.Ascultă-l,părinte drag,și întinde-i mâna ta!Iar de poți,părinte drag,picură-i și o lacrimă din cerul tău peste obrazul lui suferind.Și,părinte drag,iartă-l pe cel ce ți-a greșit în toate zilele,căci orb a fost când s-a împiedicat și a căzut în acest abis,surd a devenit de nu îți mai recunoaște glasul,fruntea și-a ars-o în focul nebuniei de nu mai simte scumpa ta binecuvântare,dar,PĂRINTE DRAG,nu uita că,de acolo de unde e acum,din adâncul gropii,el te caută și îți strigă cu o voce pe care oamenii de azi nu o pot auzi:AJUTĂ-MĂ!

joi, 11 august 2011

Câteva lucruri pe care le apreciez la o fată:


Îmi place ca o fată:

-să fie sinceră.Urăsc minciuna mai mult decât răutatea unei fete

-să iubească copiii,mai mult decât câinii,pisicile sau alte...animăluțe

-să fie modestă

-să fie sociabilă,deschisă și curajoasă în relațiile cu oamenii

-să aibă inițiativă.Sunt de acord că,băieții trebuie să facă întotdeauna primul pas,dar nu mi-ar plăcea să am lângă mine o fată căreia îi lipsește intenția de a făptui.Nu îmi plac persoanele în criză de idei sau nehotărâte.Dacă există teamă nejustificată,atunci dispare puterea de creație și deci există o problemă.Prefer să evit situațiile când "ne mănâncă câinii pe amândoi"

-să vorbească și ea la fel de mult ca și mine.Mă simt ciudat când ies cu fete și vorbesc numai eu.Nu-mi place să se uite la mine...și doar atât.Spune și tu ceva,că doar de aia ți-a dat Dumnezeu creier!

-să fie cuminte și cu personalitate

-să fie copilăroasă

-să aibe principii pe care să și le respecte,dar să nu fie fixistă,cu idei fixe sau încăpățânată

-să fie sensibilă,să nu-i lipseasca imaginația sau puterea de a visa

-să fie optimistă și nu pesimistă

-să se imbrace adecvat la școală,pe stradă sau la întâlnire

-să se machieze rar,aș prefera chiar deloc,să nu își vopsească părul

-să fie finuță,dar mai mult de atât,feminină

-să-i placă florile,surprizele și plimbările în aer liber

-să fie inventivă

Nu-mi place la o fată:

-să fumeze

-să consume alcool

-să înjure sau să vorbească urât

-să bârfească

-să fie comodă.Comoditatea este un defect care de multe ori duce la ... kilograme în plus

-să aibă oroare de gătit sau de făcut ... curățenie

-să fie înnebunită după clubbing,shopping,bamboo sau alte fițe

-să-i sară țandăra prea repede.Prefer să înceapă să plângă atunci când se supără,sau să...tacă!

-să se declare atee."A nu crede în Dumnezeu este o infirmitate",iar eu nu am de gând să mă însoțesc cu persoanele cu dizabilități pe stradă.

- să fie răsfățată

- să se vaite

-să plimbe cățelușii după ea.Cuțu,cuțu,cuțu.Nu-mi place să fiu cățelușul nimănui.O dată a venit la mine o fată pe care o cunoscusem de curând, spunându-mi că vrea să mă invite la un dans.Deși inițial am acceptat,m-am răzgândit repede.Am văzut că o mai aștepta un băiat.Recunosc însă că există o singură fată pentru care aș fi de acord să fiu cățeluș.Dar este o persoană cu totul și cu totul specială,o excepție.Și pentru astfel de persoane se merită,zic eu,să faci parte din cei 101 dalmațieni.

Cam atât.Aș adăuga mai multe,dar pe moment nu imi mai vine nimic în minte.Știu,știu,o să spuneți că sunt pretențios.Că nu o să găsesc fata ideală,cum se spune.Cu toate acestea,am cunoscut și astfel de fete,puține ce-i drept.Normal că pentru asta mă simt un băiat norocos.Nu este deloc o întâmplare că plăceau și ochiului,nu numai inimii.Acum,că le-am întâlnit,știu că ele există și nu-mi mai vine așa de greu să le găsesc.Acum,mult mai ușor dau la o parte ceea ce nu mi se potrivește.Și,cel mai important,fără mustrări de conștiință!

no se vivir sin ti

luni, 1 august 2011

Lumea spirituală și lumea materială


Nu lumea spiritelor este o iluzie,ci lumea materială este cea mai mare iluzie.Pământul și tot ce vedem zi de zi în jurul nostru este o mare iluzie.Azi ești pe pământ,lucrurile materiale contează pentru tine,au valoare,dar închipuie-ți cum va fi mâine,când te-ai putea afla la mii de kilometri depărtare de pământ.Atunci vei vedea cum banii,mașina,casa,serviciul nu mai au nici o valoare pentru tine.Au dispărut ca prin minune.Singurul lucru care rămâne atunci în picioare și care nu este iluzie,ești tu,doar tu!Tot ce vezi,ceea ce simți,ceea ce auzi,ceea ce miroși nu este decât o iluzie.Totul depinde de locul în care te afli acum.Locul în care existi acum face posibilă întreținerea iluziilor.Omul,în esența lui,nu este o iluzie.Acolo unde te vei duce,vor veni și alții cu tine.Nu contează când și unde,nu contează timpul și spațiul,ci doar faptul că cineva te va însoți.De aceea,oamenii nu sunt iluzii.Ei sunt lucrul cel mai de preț de pe lumea aceasta.Sufletul omului este singura realitate concretă.Pentru că,orice s-ar spune,știi sigur că tu ești cel mai palpabil,cel mai zgomotos,cel mai parfumat,cel mai luminos lucru din întreg universul.Și asta pentru că Dumnezeu te iubește!

sâmbătă, 9 iulie 2011

Rezultate slabe la bac 2011


Anul acesta am avut de-a face cu niște rezultate foarte slabe la examenul de bacalaureat.Andrei Marga,fost ministru al învățământului,ne-a sugerat că acest lucru relevă de fapt cea mai slabă învățare din ultimii 20 de ani.Așa o fi.Mulți însă au fost șocați de aceste rezultate slabe.Sunt licee întregi unde nu a promovat nici măcar un elev.Sincer,nu-i înțeleg pe aceștia.M-au uimit aceste reacții de surprindere pe care le-au afișat oamenii de toate vârstele.Cum frate să fii șocat?Păi tu trăiești pe altă planetă?Pentru cine are ochi să vadă și urechi să audă,aceasta era realitatea de câțiva ani încoace:La examenul de bacalaureat se copiază pe rupte!
Din sursele mele(și sunt surse foarte sigure) știu că anul trecut s-a copiat pe rupte,cel puțin în liceele din județul Dâmbovița.Și tot din sursele mele am aflat că...SURPRIZĂ:Și anul acesta s-a copiat,dar nu CA PE VREMURI.Așa că acest procent care se vehiculează acum nu este nicidecum cel real.În realitate,dacă ar fi fost eradicate toate acțiunile de furt,acest procent ar fi scăzut sub 35%.În sfârșit guvernul oamenilor mojici a luat niște măsuri bune pentru viitorul acestei țări.Dar încă mai au de muncă serios dacă se dorește ca la examenul de bacalaureat să nu se mai copieze deloc.
După cum spuneam am fost uimit de reacțiile de ființe stupefiate.Oare avem neapărat nevoie de statistici pentru a vedea că,înainte de a trăi visul american și înainte de a trăi animalismul primitiv prin discoteci,tinerii noștrii trăiesc mai întâi fenomenul analfabetismului infantil?Oare nu este suficient să-i vedem în clipuri pe youtube cum își bat joc de profesori,cum chiulesc de la școală frecventând barurile și cazinourile de cârciumă,cum merg pe stradă înjurând și scuipând semințe printre dinți?Oare nu este suficient să-i vedem în acțiune în filmele "roz" ca să ne dăm seama că ne mint în față când susțin că au fost stresați de camerele de filmat?Oare nu este suficient să aflăm urmele analfabetismului lor în comentariile de pe siturile de cancan și știri sportive?Oare nu este suficient să dăm o raită prin club sau prin mall,ca să întâlnim cocalarii și pițipoancele de liceu?Oare e greu să ne dăm seama că au împânzit postul Taraf Tv cu sms-urile lor?Oare nu este mai ușor să numărăm câți fani are Adrian Copilu' Minune sau Florin Salam?Oare ești așa de orb încât să nu-i vezi umblând prin autogări cu telefoanele lor melodioase
sunând a râgâituri de ciori?Oare nu este suficient să știi că altceva în afară de Harry Potter nu citesc?Aș putea continua așa la nesfârșit fără vreun rost.
Ceea ce m-a indignat cel mai mult a fost însă reacția lor.Și nu numai a lor ci și a unora din părinți care se încăpățânează să le țină partea.Că vezi Doamne,ministrul învățământului,Funeriu ar trebui să-și dea demisia,el fiind de vină pentru dezastru creat.Asta da nesimțire!Liceenii au uitat complet operele dramatice ale lui Caragiale,însă au reținut personajul îndrăgit:Domnul Goe!Nu numai că nu au uitat deloc de acest personaj,dar îi cinstesc și memoria.D-l Goe acum este erou național!Peste jumătate din întreaga suflare adolescentină de clasa a 12-a joacă acum perfect și la unison rolul acestui copil obraznic.Iar mulți dintre părinții lor,în loc să-și pună fustele în cap,le flutură în vânt pe marginea peronului,interpretând cu succes pe Mam-Mare,Mamițica și Tanti Mița.Chiar și tații,care ar trebui să tragă semnalul de alarmă,se încăpățânează să intre sub fustele lor,fiind probabil prea îndrăgostiți de ifosele neoburghezismului.Unii dintre ei dau vina pe dascăli.Dar oare câți dintre ei și-au îndrumat copii să urmeze o carieră în domeniul învățământului pentru a schimba actuala stare de lucruri?Și câți dintre ei se duc la ședințe?A fi profesor în ziua de azi(nu vorbesc aici de profesor în mediul universitar) echivalează cu o tragedie profesională. Procentul elevilor care își respectă profesorii este undeva la jumătate din procentul elevilor care au promovat bac-ul.Și ne mai plângem că autoritățile au fost prea severe sau că profesorii noștrii sunt proști.Profesorii noștri:
1-nu sunt respectați absolut deloc!
2-sunt plătiți cu salarii mizere și logic că le lipsește motivația.Așa cum elevilor le lipsește motivația de a învăța,consolându-se cu ideea că la bac se poate copia.
Poate veți înclina să mă întrebați ce am cu bieții copilași de sunt așa pornit pe ei?Cum mă afectează pe mine că mulți dintre ei nu învață și iau BAC-ul cu note mari.Păi nu mă afectează,sau cel puțin nu în mod direct.Dar,fiindcă știu ce înseamnă sacrificiul pentru o nota bună,este dreptul meu să îi apreciez pe cei care muncesc să obțină o notă pe merit.Și mă întristez atunci când aud că un elev bine pregătit,de clasa a -12-a,nu a reușit să-și ducă la bun sfârșit lucrarea din cauza disperaților care îl trag de toate ațele și din toate părțile.Cerșetorii de pe stradă cerșesc cu mai mult bun simț.E așa de mare disperarea lor,încât nu vor numai notă de trecere,ci vor 9 sau 10.Și nu se mulțumesc să copieze de la unul singur care știe,ci adună și compară rezultatele de la mai mulți.Și deseori s-a întâmplat ca aceștia să ia notă maximă.De ce?Simplu:pentru că sunt specializați în știința furtului.Își mobilizează toate forțele în jurul aceleiași idei:aceea de a copia!Se mai trezesc și în timpul examenului și țipă sus și tare că el nu înțelege dom-le,ce a scris colegul lui mai deștept pe ciornă.Și profesorul supraveghetor ce face în acest timp?Este ca și inexistent!
Și anul acesta cum se face că...s-a ruinat acest vis frumos dintr-o dată.Și brusc ministrul și bineînțeles profesorii sunt principalii vinovați.Sincer eu nu-i înțeleg.Ai 4 ani la dispoziție și nu ești în stare să pregătești 3 examene amărâte...Și mai vrei și la facultate.Află atunci că dacă vrei să te înscrii în campionatul restanțierilor îți trebuie un minim 6!
Auzi la ei,subiecte grele...Nici drogurile nu sunt toate ușoare!Nu ți-e milă de fundulețul ăla care a zăcut "atâta amar de timp" pironit în scaun?Și nu ți-e milă de coatele tale pe care le-ai tocit zi de zi pe băncile școlii?
Una peste alta,ceva este mult prea îmbucurător pentru mine în toată afacerea asta.În sfârșit,pot să urez din toată inima și cu toată sinceritatea(deși sunt nevoit să las un pic de la mine,dat fiind procentul încă puțin mincinos) FELICITĂRILE MELE TUTUROR ELEVILOR CARE AU PROMOVAT BACALAUREATUL ANUL ACESTA!Și nu în ultimul rând,RUȘINE JIGODIILOR care s-au prezentat la examen cu gândul de a copia.

PS:Cei care au citit Harry Potter nu trebuie să se simtă jigniți,ci numai cei care
au ajuns în clasa a-12-a doar cu Harry Potter la activ.Și mai mult ar trebui să se simtă cei care nu au citit nimic.

Reacții:HAZ DE NECAZ

Hitler și bacul românesc 2011









Osama și bacul românesc 2011

duminică, 29 mai 2011

Forca Barca!!!Simply the best!!!




Bravo Barcelona!Ati atins perfectiunea in fotbal si ati aratat tututor ca inainte de toate fotbalul este un joc de echipa!Sunteti "Simply the best"!Se pare insa ca pe unii cretinoizi îi plictiseste perfectiunea!Ii adoarme mai bine zis.Oameni buni sa stiti ca nu pasele prelungite ale Barcelonei vi-l aduce pe Mos Ene,ci neputinta echipei adverse.In plus,jocul perfect al acestei echipe nu anihileaza numai armele adversarilor,ci si OFTICA IDIOTILOR care le contesta jocul,incat acestia lipsiti de unica energie pe care o mai au in ei,trag la somn!

joi, 26 mai 2011

La multi ani Lavi!!!12!!!






Lavi cum se face ca azi ai varsta copilului din poza postata de mine ieri?La multi ani si sa fii fericita!!!

luni, 4 aprilie 2011

De ce?



Încrederea în forțele proprii,dar mai ales încrederea în cei din jur a devenit o virtute rară.Refuzăm să ne încredem în ceilalți,deoarece mai avem un pic și "facem pe noi de frică" sau pur și simplu,"ne este lene".Nimic în viață nu se obține fără efort,fără sacrificiu.Omul este dator să-și antreneze cele două minuni dăruite de Dumnezeu.Pe de o parte trebuie să-și antreneze mintea,deoarece fără minte se moare de foame,iar pe de alta trebuie să-și înnobileze sufletul.Dacă merge prea mult timp pe aceeași cărare,apare un dezechilibru între spirit și materie.Observ că mulți dintre noi suntem comozi sufletește,dar asta nu e totul.Există foarte mulți care dau dovadă de comoditate în ceea ce privește gândirea.Aceștia sunt adesea cei care îi judecă pe ceilalți.Nu judeci un om numai din răutate ci și din comoditate,deoarece refuzi altă perspectivă asupra faptului ce s-a întâmplat.Când cineva nu mai înțelege un gest,alege varianta cea mai accesibilă și-și potolește imediat setea judecându-l pe cel în cauză sau acuzându-l.De ce azi e la modă internetul atunci când vine vorba de tot felul de dezbateri interminabile pe forum?De ce tot mai mulți tineri preferă chat-ul pe mess decât să iasă afară la o gură de aer,la o plimbare?De ce facem revoluții de tot felul pe forumuri în loc să organizăm dezbateri în aer liber?De ce preferăm să ne uităm la filme când am putea profita de timp în scopuri mult mai creative?De ce preferăm scările rulante în locul celor din beton?De ce preferăm să luăm mașina până la școală,în loc să mergem pe jos,deși drumul nu e așa lung?De ce ne rezumăm doar la niște vorbe goale în absența faptelor?De ce refuzăm să fim originali?De ce vrem să fim înțelepți,mai înainte de a ne cunoaște pe noi înșine și a experimenta ceva real?Un astfel de înțelept,care nu se cunoaște pe sine,este unul acaparat de formalism.Îi lipsește substanța,sângele viu.Este doar o stafie.
Din comoditate!!Sau mai rău,din frică.Sunt unii oameni ce dau dovadă de o agresivitate ieșită din comun atunci când postează un simplu comentariu cu privire la subiecte având diverse teme,pe diverse forumuri.Ei,de ce nu sunt așa și în viața reală?De ce nu apar la dezbateri,de ce le e frică să recunoască în public ceea ce simt ei?De unde derivă această lipsă de curaj?De ce ai nevoie tot timpul de Google pentru a proba orice banalitate,chiar și cele ce implica mici eforturi de profunzime?De ce e nevoie să pui etichete celor din jurul tău?Oare ne e greu să ridicăm privirea din pământ și să privim spre cer la stolurile de păsări,care zboară de zor fără să se plictisească?De ce preferăm să fim păsări de pradă,când știm că adevărata frumusețe este să zbori la unison cu ceilalți?De ce preferăm să stăm singuratici precum bufnițele în podurile întunecate ale caselor,când am putea zbura în lumină precum porumbeii?De ce ne ferim de razele soarelui,alegând în schimb întunericul păcatelor?

sâmbătă, 5 martie 2011

Lumea azi și "American Dream"


În zilele noastre există o mare prăpastie între noi,oamenii.Fizic suntem atât de aproape,sufletește suntem atât de departe.Ne chinuim uneori să ne atingem prea mult,dar ne este frică să ne legăm la ochi și să ne simțim respirația.Ne este frică să simțim ceva mai mult,pășind prin întuneric,dar cel mai mult ne este frică să semănăm încrederea în ceilalți.Dezbinarea este la tot pasul.Familia este pe cale de dispariție.Femeile au ajuns în ochii bărbaților doar niște instrumente pentru a-și satisface diverse nevoi.Adevăratele prietenii sunt eclipsate de interese meschine.Noi tinerii suntem atât de pervertiți,încât am ajuns să confundăm inocența cu "chestii gay".Intimitatea între prieteni a dispărut complet.Sacrificiul în ziua de azi este catalogat adesea drept "terorism".Nu există ochi pentru altceva,decât pentru ceea ce ni se dă cu scopul de a fi distruși în ființa noastră morală.În afara unor interese pur materiale,binele colectiv nu mai motivează pe absolut nimeni.Nici măcar pe clerici.Toți ne gândim să facem bani,bani,bani.Toți au impresia că sunt deștepți.Sensibilitatea sufletească este considerată după principiul darwinian,sau după cel marxist,o slăbiciune,un dușman de clasă ce împiedică productivitatea.Sunt mulți care susțin sus și tare că nu sunt comuniști,dar se ghidează în viață după aceleași legi materialiste.Un tânăr intelectual în ziua de azi nu este foarte departe dpv. al trăirilor sufletești de un manelist de rând.Cei ce trăiesc "American Dream" trăiesc de fapt visul marxist-leninist în variantă occidentală.Noi,bărbații ne-am obișnuit să cumpărăm femeile cu ajutorul banilor.Exact ca și cum am cumpăra un lucru comercial din vitrina unui magazin.În loc să căutăm să obținem de la ele afecțiunea pornită din inimă,iubirea adevărată,sacrificiul pentru noi,preferăm în schimb alte servicii.În loc să ne dăruim,mergem la prostituate.Ce-i drept,80-90% dintre fete visează și ele fix:CAI VERZI PE PEREȚI.Trăiesc visul american mai vârtos decât noi,se îmbată mai bine decât 30% dintre băieți și consideră că a nu face sex de minim 3 ori pe săptămână este cea mai mare tragedie ce li se poate întâmpla.Am avut o dată cu o experiență cu o fată care m-a șocat.Am făcut cunoștință în metrou cu o fostă colegă a unui prieten.Deși nu am vorbit decât vreo 5 minute despre lucruri neînsemnate,la despărțire mi-a urat:"Să ai parte de tot ce îți dorești tu,de petreceri,de distracții,bautură,de femei multe și tot ce îți dorești tu".Exact acestea au fost cuvintele ei.Am rămas...fără cuvinte.Când am ajuns în cameră,primul gest pe care l-am făcut,am aprins lumina,m-am uitat fix în oglindă și m-am întrebat:"Oare pe fața mea chiar scrie că eu îmi doresc distracții și femei fără număr alături de care să petrec?".Ok,poate că tipa a vrut să-mi intre în grații,dar a sunat ciudat,mai ales că nu făcea parte nicidecum din categoria celor "prostuțe".Concluzia a fost ceva de genu:"Ciudat,credeam că nu am față de cocalar!".Dar dacă unui om cât de cât educat,îi este greu să se uite în ochii altuia pentru a-l cunoaște,fără a se folosi de ceea ce a studiat la școală sau de ce a citit prin reviste,ci bazându-se pe intuiția de ființă umană cu care ne-a înzestrat Dumnezeu,dacă unui astfel de om îi este greu să fie profund,atunci ce mai poți cere de la un om de rând?De-a lungul vieții,am avut parte și de surprize.Am cunoscut oameni simpli,care aveau darul de a te ghici din 2,maxim 3 priviri.Astăzi acești oameni sunt o specie rară.Sau așa îi considerăm noi,fiindcă nu dăm tot timpul peste astfel de oameni și nici ei nu sunt genul care să iasă în față,pentru că sunt smeriți.

joi, 3 martie 2011

miercuri, 2 martie 2011

Am ramas fără cuvinte...


Pentru prima dată în viața mea am rămas fără cuvinte și fără vorbe.Pentru prima dată în viața mea imi doresc să rămân un mut de acum incolo.Pentru prima dată în viață urăsc într-atat cuvintele și vorbele încât dacă ar fi posibil le-aș da foc sau le-aș desființa,iar după aceea aș inventa un nou mod de comunicare între oameni.Și tot pentru prima dată nu mă mai sperie gândul de a trăi,așa viu cum sunt,într-un cavou gros de piatră,în care să pot urla în voie fără ca cineva să mă poată auzi.Aș vrea să-mi înghit toate vorbele superficiale pe care le-am rostit până acum.Toate vorbele goale aș vrea să plece acum de la mine.Aș vrea să-mi înghit limba și să nu mai vorbesc despre nimic.Nu vreau să par întunecat de deznădejde,dar asta simt acum.Azi,cuvintele și vorbele mi se par un blestem pe capul meu.Nu știu cum va fi mâine,dar azi simt așa.În clipele acestea mă mulțumesc să răspund tuturor printr-o tăcere de mormânt.Sau poate azi doar am realizat că la urma urmei și tăcerea e un răspuns.

marți, 1 martie 2011

Cum a murit fostul conducator al statului,generalul Ion Antonescu


Se știe că generalul Ion Antonescu a fost conducătorul autoritar al României în perioada celui de-al doilea război mondia,între anii l940-1944.S-au spus multe despre mareșal și multe lucruri negative dar eu pe bolșevici nu i-am crezut niciodata.Rămân la părerea ca dacă generalul ar fi rămas in continuare la cârma României,astăzi am fi fost una dintre marile puteri ale Europei.Luând în calcul chiar și ipoteza că ar fi fost fascist ,nu îmi schimb punctul de vedere.Spania a ajuns unde este și datorită generalului Franco.Iată cum au murit generalul și Constantin Z.Vasiliu,fost ministru de interne.
Raportul oficial a consemnat că „Ion Antonescu a cerut să fie executat de militari și nu de gardienii închisorii”, dar a fost refuzat. Înainte de execuție, Ion Antonescu a exclamat: "Iar ție, popor ingrat, nu-ți va rămâne nici măcar cenușa mea". "[...] După care s-a dat comanda pentru execuție. Armele au fost încărcate și atunci când s-a tras, Mareșalul a salutat ridicându-și pălăria cu mâna dreaptă, după care a căzut. Mareșalul s-a ridicat imediat, sprijinindu-se într-un cot și a spus: 'Nu m-ați împușcat, domnilor, foc!', după care gardianul șef s-a dus la Antonescu cu pistolul în mână și l-a împușcat în cap. Doctorul i-a examinat și a spus că Antonescu și Vasiliu erau încă în viață. Gardianul șef s-a dus din nou la Vasiliu, dar i s-a blocat pistolul când a încercat să tragă. A luat o pușcă de la unul dintre gardieni și a tras un foc în capul lui Vasiliu, dar după aceia pușca s-a blocat și ea. A schimbat pușca cu alta și a mai tras alte trei focuri în diferite părți ale corpului lui Vasiliu după care s-a dus la Mareșal și i-a tras trei focuri în piept. Doctorul i-a examinat din nou și a spus că Antonescu era mort, dar Vasiliu mai era în viața. Din nou, gardianul a tras un foc în capul lui Vasiliu. Creierii lui Vasiliu au fost împrăștiați, dar el mai mișca și mai spunea ceva ce nu putea fi înțeles. Gardianul s-a dus din nou și i-a mai tras două focuri in cap după care doctorul l-a declarat și pe Vasiliu mort."


.
Din păcate,dacă azi aduci vorba la televizor de mareșalul Ion Antonescu,vine repede dl. Radu Ioanid de la muzeul holocaustului din Washington și-ți face ce știe el mai bine:iți pune călușul in gură.

vineri, 25 februarie 2011

Din cugetarile proprii...(2)

Norocul înseamnă să fii corect cu tine însuți și apoi cu cei din jurul tau.

sâmbătă, 19 februarie 2011

...

Nu sunt decat un egoist ordinar!!!

Din cugetarile proprii...(1)

A fi iubit este un privilegiu.A fi iubit de Dumnezeu este cel mai mare privilegiu.

PS:Chiar daca sunt cugetarile "proprii",asta nu inseamna ca nu puteti gasi ceva asemanator si in alta parte,asa ca nu va luati de mine.Eu asa gandesc,asa scriu.

miercuri, 16 februarie 2011

Dumnezeu si oamenii


Noi oamenii suntem niste fiinte ciudate.Si asta pentru ca avem nevoie tot timpul de certitudini.Punem mereu intrebari,ne dorim sa aflam raspunsul,dar rareori il gasim.Si asta pentru ca nu stim unde sa il cautam.De multe ori nu stim nici pe cine sa intrebam.
Dumnezeu este cea mai puternica forta care poate patrunde in interiorul unui om si prin interventie directa ii poate schimba acestuia viata in bine.Dumnezeu e Singurul care poate ridica un om din prapastia in care se afla.Dumnezeu exista in primul rand pentru oameni si apoi pentru universul inconjurator.Dumnezeu este Cel care paseste alaturi de tine dupa moarte,asta daca legatura dintre tine si El este destul de puternica.La Dumnezeu se ajunge insa numai prin iubire.Cine isi imagineaza ca poate sa il cunoasca prin alte metode nu face mai mult decat o plimbare.Atunci cand Dumnezeu vine la tine,sadeste in inima ta in primul rand iubire,apoi celelalte.Cea mai buna baie pe care o poti face este sa te scalzi in bunatatea lui Dumnezeu. Cel mai curat esti dupa ce L-ai cunoscut pe Dumnezeu.Atunci dispar ca prin minune toate gandurile negre pe care le aveai inainte.Atunci dispar grijile zilnice.Atunci apare din nou speranta si cel mai important,dragostea.
Majoritatea oamenilor aplica deseori alte metode pentru a ajunge la Dumnezeu.Cea mai puerila arma pe care omul o poarta impotriva lui Dumnezeu este nevoia de certitudine.Nu exista certitudine in afara lui Dumnnezeu.Tehnicile de care omul se foloseste pentru a certifica ceva se aplica materiei moarte sau in mod indirect materiei vii.Niciodata nu poti aplica tehnici stiintifice-nici macar cele mai avansate tehnici!-sufletului uman in mod direct.Toate se aplica in mod indirect,iar majoritatea sunt tehnici de manipulare si control a mintii,cu scopul de a-l indeparta pe om de natura sa umana.In medicina una este sa lucrezi pe cadavre si alta e sa lucrezi cu oameni vii.Stiinta, oricat de avansata ar fi si oricat de mult ar putea sa vina ea in ajutorul omului,nu-l poate face fericit.Stiinta nu il implineste pe om,ci il ajuta sa treaca mai usor prin viata.Stiinta nu poate invinge moartea.Nici banii nu aduc fericirea.Majoritatea oamenilor cu bani mimeaza fericirea.Noi nu putem sa lucram cu sufletele altor oameni in mod direct,ci doar cu ajutorul lui Dumnezeu.Fara El suntem pierduti.Cel mai ciudat lucru in ceea ce ne priveste este faptul ca noi avem nevoie de suferinta pentru a deschide ochii si a-l cauta pe Dumnezeu.Omul simte ca are nevoie de Dumnezeu doar in situatii dificile.In rest,el uita de Dumnezeu sau mai rau,il alunga.De multe ori evitam sa ne rugam Lui,considerand asta un lucru stupid sau copilaresc.Trebuie sa vina El sa ne ridice si de multe ori o face si fara rugaciune.A te indeparta de Dumnezeu nu inseamna altceva decat a te indeparta de ceea ce iubesti cu adevarat.Daca considerati pueril sau copilaresc faptul de a te ruga,atunci ganditi-va la urmatorul lucru:Nu este oare mai pueril sa simti nevoia de a ti se spune "te iubesc" din partea persoanei apropiate uitand in acelasi timp de faptul ca pentru a fi iubit conditia esentiala este sa iubesti mai intai tu?Nu este oare mai pueril sa-ti doresti sa redevii copil matur fiind atunci cand acest lucru este perfect posibil?Totul depinde numai de tine.
A te intreba daca Dumnezeu exista si te iubeste este tot una cu a-ti dori un cadou sau o recompensa din partea persoanei pe care pretinzi ca o iubesti,pentru ca ea sa-ti demonstreze vadit acest lucru.Ai nevoie de o certitudine care de multe ori te poate insela.Nu este oare mai sigur si mai bine sa devii tu mai profund si sa iubesti tu mai mult?A renunta la Dumnezeu inseamna negarea,in mod constient sau inconstient a faptului de a fi iubit de cineva,pentru ca iubirea vine numai prin Dumnezeu.

joi, 10 februarie 2011

luni, 31 ianuarie 2011

Documentar foarte interesant:"Demascarea industriei muzicale"


Întâmplător, căutând pe net am dat peste un documentar foarte interesant-"Demascarea industriei muzicale".Eu zic că se merită să îl vizionezi,mai ales că spune multe lucruri despre ce se întâmplă de fapt în industria muzicală.Pe mine acest documentar nu m-a șocat deoarece mă așteptam la așa ceva.Când eram mai mic nu puteam înțelege cum artiști precum Eminem,50 cent,sau alții care cântau despre droguri,bani și femei se bucurau de un succes atât de mare.Într-un final am înțeles că ei au fost promovați de alții din spate.Personal pot să mă laud că nu am ascultat nici un artist care a făcut pact cu diavolul pentru a ajunge "acolo sus".Cel mai celebru artist de a cărui muzică nu pot deloc să mă debarasez si îl ascult cu mare plăcere este Enrique Iglesias și asta pentru că ascult de la 10 ani,adică atunci când el își lansa primele albume.Spun asta cu riscul că foarte mulți o să râdă de mine,dar știți cum e:imaginea pe care și-o întipărește un copil despre cineva greu se mai poate schimba.Asta e,am crescut cu muzica lui și după aceea,a tatălui său.Mai bine decât cu Eminem sau Paraziții,zic eu.Dar din câte am văzut în ultimul timp și Enrique Iglesias a luat-o rău pe arătură axându-se pe melodii mult mai comerciale.Asta e!Celebritatea.Sper să-i vină mintea la cap și să se apuce de lucruri mai serioase-să facă un bebe,că are de unde să-l întrețină.
Cât despre Jay-Z,nu mă miră că este un satanist în adevăratul sens al cuvântului întrucât majoritatea artiștilor promovați de el o iau tare cu drogurile-v.Rihanna.Iar despre Katy Perry nu pot spune decât atât:o diavoliță a naibii de frumoasă.Păcat însă că frumusețea e trecătoare.În final nu pot să-mi exprim întreaga mea admirație față de Mickael Jackson,un artist pe care personal nu l-am apreciat așa cum trebuie când a fost în viață.Iar pentru DMX am să mă rog în rugăciunile mele.Mă bucur că Dumnezeu i-a schimbat viața.
Mai jos aveți link-ul cu documentarul tradus(nu știu sigur dacă tot ce se spune este adevărat dar merită văzut):

Demascarea industriei muzicale

joi, 20 ianuarie 2011

Adevărul despre Politehnică

S-a zis foarte multe despre cum e pe la noi pe la Politehnică,că e greu și așa mai departe.În ceea ce mă privește pe mine și pe încă vreo câțiva studenți care suntem în an terminal,cred că nimic nu ar putea sa arate mai bine situația noastră decât următorul video:



P.S:După cum vedeți încă mai există oameni cărora tocitul din sesiune nu le-a distrus capacitatea de creație și fac haz de necaz într-un mod original și genial.

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Baile din P16

Joi am trait un lucru amuzant din punctul meu de vedere.Dar in acelasi timp si foarte trist.Nu degeaba toata lumea injura baile din P16.Am simtit si eu pe pielea mea ce inseamna sa iti pierzi rabdarea si sa injuri de toate neamurile,mai ales ca astfel de momente sunt destul de rare in cazul meu.Obisnuiam sa-mi fac dus seara si sincer sa fiu,am gasit anul acesta mai mereu apa calda.Ce s-a intamplat anii trecuti este istorie.Joi insa am simtit nevoia sa fac un dus in timpul zilei.Asa ca mi-am luat cele de trebuinta si m-am dus la baia de la capatul holului de la etajul 4.Am intrat in cabina,am probat apa.Era calduta.M-am dezbracat si apoi am intrat la dus.Dupa nici un minut am sarit ca ars,dar in sens contrar.Am simtit cum peste trupul meu se revarsa o apa rece ca gheata.Am zis ca sa mai astept.Si am asteptat pana am inceput sa dardai de frig.Eram ud peste tot si cu urme de sapuneala pe mine.Recunosc ca la un moment dat mi-am iesit din minti si am scapat niste injuraturi groaznice de care si acum imi este rusine.Zic in sinea mea:Ma duc direct la 2.Acolo sigur o sa gasesc apa daca nu calda,macar călâie sa fie.Si asa ud cum eram,am imbracat halatul si am coborat 2 etaje.Ajungand la baie,grabit cum eram,am impins usa in urma mea.Dupa am intors privirea inapoi si am ramas stupefiat:Usa nu avea clanta din baie spre hol.Adica avea,dar cineva o smulsese,sau o taiase.Zic:Na,asta-i culmea.Acum mai raman si blocat in baie.Am incercat sa descui dar degeaba.Mi-am zis:Intai sa fac baie,poate da Domnul si vine cineva sa deschida.Ma gandeam sa tip-inutil insa,m-as fi facut de ras.Apoi intr-o fractiune de secunda m-am gandit sa-mi sun colegul de camera sa vina sa-mi deschida.Dar cu ce?Umilul meu telefon pe care urasc sa-l iau cu mine in alte momente mai importante,ce rost ar fi avut sa-l iau acum?Neavand alte solutii,am intrat la dus.Apa cand calda,cand rece si tot asa.Suportabil.Nu am mai injurat,alinandu-ma cu ideea ca sunt bune si dusurile cu apa rece pentru inima.Auzisem eu asta de la un prieten,un basarabean.Cand mi-era lumea mai draga,pac!S-a stins lumina si am ramas in intuneric bezna,desi afara era inca ziua.A trebuit sa ies din cabina gol si sa fac frumos cu manuta la senzor,ca sa-mi dea lumina.Apoi am continuat cu dusul.Cand sa ma imbrac si credeti-ma eram intr-un moment in care ma indeletniceam cu lenjeria intima,din nou surpriza:Bezna totala!Ce idioti aia care au proiectat sistemul de iluminare automata.Au vrut sa para inteligenti,dar au fost cei mai mari idioti!In Romania pana si dorinta de a face lucruri inteligente te impinge la idiotenii!Dar am trecut si peste asta.Acum era acum.Ajuns in fata usii cum sa fac sa o deschid?Dupa numai cateva clipe am gasit o solutie practica,inginereasca.Ce am facut?Ei,e secret.Secret de inginer.Pana la urma,a fost amuzant.Si la urma urmei,de cand nu am mai trecut eu prin astfel de peripetii?

miercuri, 12 ianuarie 2011

Nu sunt antisemit,sunt ANTI-SIONIST!

”Ne-am atins de jurisdictie, de alegeri, de presa, de libertatea individuala, si mai ales de instructie si de educatie, care sunt pietrele unghiulare ale existentei libere. Noi am mistificat, am naucit si am corupt tineretul crestin printr-o educatie intemeiata pe principii si teorii pe care le stim ca false, dar care sunt inspirate de noi”.

(Protocoalele inteleptilor Sionului, Cap.IX, in ”Texte care au zguduit lumea”, Ed. Moldova 1995)

”Pentru a realiza dezintegrarea familiei, a sistemului de invatamint, deci a societatii in general, este primordial sa se incurajeze ”Libertatea Sexuala” la toate esaloanele societatii… Trebuie sa se reduca individul, deci masele, la obsesia satisfacerii instinctelor primare prin toate mijloacele posibile. Stim ca aceasta etapa reprezinta punctul culminant, dupa care intreaga societate va sfirsi prin a se surpa in sine insasi…”
(Documentul ”Planul rosu” in ”Protocoalele de la Toronto”- Serge Monaste, Ed. Samizdat, Bucuresti)

Doar pentru simplul fapt ca sunt impotriva unor oameni care se numesc pe sine "intelepti",dar care gandesc asa cum am expus mai sus asta nu inseamna ca sunt si antisemit.Dar nici nu pot sa-i aprob pe acestia pentru atitudinea lor contra crestinilor,fie ei evrei sau oameni de alta nationalitate.Prefer ca la batranete,daca voi ajunge acolo,sa nu ajung un astfel de "Intelept".Din acest punct de vedere,telul meu este doar acela de a ma desavarsi in intelepciunea crestina si nu cea sionista.De aceea nu sunt si nu voi fi nicicand antisemit.Nu am nimic cu evreii.Unul dintre artistii mei preferati este la origine evreu-Joe Dassin.Dar voi fi intotdeauna impotriva celor care lovesc in crestinism cu arme murdare. Niciodata nu am sa impartasesc ideile de mai sus si am sa lupt toata viata mea impotriva unor astfel de curente distrugatoare si aducatoare de pacat,pentru ca eu nu vreau sa sfarsesc prin surparea in mine-insumi a credintelor insuflate de spiritul in care am fost crescut si educat.Prefer sa umblu pe strada in hainele mele simple si zdrentuite,decat sa inchiriez hainele scumpe ale altora,iar pentru asta sa fiu nevoit sa frec pantofii acelora care mi le-au imprumutat cu camata.Iar daca la un moment dat voi avea ocazia sa educ pe cineva,ma voi folosi de propriile principii si-l voi educa asa cum stiu eu,adica contrar a ceea ce este scris mai sus!Pentru ca eu sunt impotriva educatiei SIONISTE.Eu sunt ANTI-SIONIST,deoarece sunt contra decaderii omului nascut CRESTIN.Eu sunt pentru ca acesta sa se mentina acolu unde ii este locul,adica la SUPRAFATA!

luni, 3 ianuarie 2011

Un nou blog


Începând din această săptămână o să imi fac un nou blog și o să-l numesc chiar așa:"Adevărul despre Corneliu Zelea Codreanu".Nu de alta,dar m-am săturat să văd cum se aruncă cu noroi în acest mare erou al neamului românesc.El este după mine cea mai puternică personalitate a României de dupa 1900.Menționez că nu fac parte deocamdată din niciun partid politic,așa că acuzele celor ce vor spune că m-am apucat de propagandă politică vor fi neîntemeiate.Într-adevăr simpatizez cu ideile Mișcării Legionare Codreniste,dar asta nu înseamnă că fac politică.În momentul când mă voi înscrie în vreun partid voi anunța acest lucru pe acel blog.Scopul meu,cel puțin deocamdată este acela de a apăra imaginea lui Corneliu Zelea Codreanu așa cum a fost în realitate,pentru că pur și simplu m-am săturat să văd cum în continuare este falsificată istoria și suntem manipulați cu aceeași nesimțire bolșevică,cum sistemul ne vinde aceleași gogoși toxice,încercând din răsputeri să îngroape tot ce au avut românii mai drept și mai cinstit. Nu a fost suficient să-l omoare mișelește,să pună acid sulfuric peste el și apoi să toarne o tonă de beton în groapă.Nu a fost suficient să i se fure apoi osemintele și să le ducă în loc necunoscut,nu a fost suficient să i se șteargă numele din cărțile din istorie.Mai nou ei fac aceleași lucruri pe care le-au facut dintotdeauna.Iată dovada cea mai clară că sistemul nu s-a schimbat.Ei merg pe aceeași linie,adică nu obosesc niciodată să toarne și astăzi cea mai nenorocită otravă peste el.Până când?
CZC este prezentat exact ca pe vremea comuniștilor adică: un criminal abject,un nazist înrăit,antisemit,xenofob,rasist și toate relele din lume,iar România o duce prost din cauza lui și nu din pricina sataniștilor marxisti.Ei bine,niciuna dintre acestea nu sunt adevărate.Continua campanie de denigrare este dovada cea mai clară clară că Romania merge pe același drum ca și înainte de 89,adică merge intr-0 direcție greșită!Acest fapt întărește ideea că România nu mai aparține românilor,ci servește intereselor unei clase de oameni politici mediocri și corupți până în măduva oaselor.Acești gândaci de bucătărie,căci oameni nu îi mai pot numi sunt făcuți din același aluat toxic și sunt susținuți la conducere de oculta internațională.Nu contează pentru aceștia că ei se schimbă din 4 în 4 ani,dacă în locul lor vin alții croiți din aceleași aluat.Interesul conducerii trebuie să corespundă intereselor internaționale:prostire și manipulare în masă,robie absolută,cât mai puține capete luminate,transformarea României într-o țară de consum pentru a crește veniturile corporațiilor internaționale.Nu-i de mirara că în România se cultivă țigănismele de tot felul,pe stradă sunt tot mai mulți tineri drogați,în spitale mor tot mai mulți oameni.Pentru că astea sunt obiective clare trasate de cei ce au puterea.Asta se vrea.
Revenind la CZC,el este românul cel mai lovit din toate timpurile.Și asta nu e întâmplător deoarece el este cel mai român dintre toți.Iar românul în toată istoria lui a fost pălmuit din toate părțile.Mă uit în jurul meu și mă minunez de naivitatea multor oameni,unii chiar în vârstă,profesori,oameni educați.Cum poți să crezi tu ca român că omul care ieri te-a pălmuit și te-a scuipat în ochi vine azi și îți spune:"Eu îți vreau binele".Eu nu cred nici în vrăjelile americanilor,nici ale rușilor,nici ale Europei.Eu îi cred doar pe cei care s-au sacrificat ca eu să duc o viață mai bună.Atât.Restul sunt povești de tarabă.Eu sunt dator să-i cred pe cei care au suferit pentru mine.De aceea nu mă simt obligat să ascult minciunile unor oameni ieftini. Corneliu Codreanu nu a fost nicidecum un om ieftin.Deși e un mort e totuși viu.E mai viu decât mulți din politicienii de azi.E așa de viu încât are dușmani și în zilele noastre.E tot atât de periculos mort ca și viu.Vocea lui se face auzită până în zilele noastre,e mai actual ca niciodată.De ce?Pentru că el este strigătul românului subjugat de veacuri.Și prin el strigă atâția români neîndreptățiți.Români cinstiți și corecți care nu au un loc de muncă deoarece refuză să se adapteze la un sistem bolnav.Iată ce spunea Corneliu Zelea Codreanu în "Însemnări de la Jilava":
"Nu ştiu dacă a existat vreodată în viaţa publică a României un om care să fi fost atacat cu atîta înverşunare, patimă şi rea-credinţă de întreaga presă şi de toate cluburile iudeo-politicianiste, aşa cum am fost eu de la arestarea mea, în tot timpul instrucţiei, în scopul de a-mi pregăti condamnarea în faţa opiniei publice. N-a fost nimeni, în tot trecutul politic românesc, asupra căruia să se fi concentrat atîta ură. Nimeni n-a fost lovit ca mine, fără a avea posibilitatea să mă apăr, fără ca cineva să mă poată apăra ".Iar eu spun:Nu știu dacă a existat vreodată în istoria României un om mort care să fi fost atacat cu atâta înverșunare,patimă și rea-credință de întreaga presă "liberă" și de toate cluburile oculte-politicianiste,așa cum a fost Corneliu Zelea Codreanu de la asasinarea lui,atât în timpul comunismului cât și azi pe timpul așa-zisei "democrații".N-a fost nimeni, în tot trecutul politic românesc asupra căruia să se concentreze atâta ură,fără posibilitatea să se apere căci el e mort și cu foarte puțini dintre cei vii care îi iau apărarea.De aceea am luat hotărârea să fiu unul dintre apărătorii lui.Am ambiția de a deveni cel mai bun avocat al acestuia.Voi demonta toate minciunile despre el menite să manipuleze lumea și am să fac asta nu ca un filolog,ci expunând multe dintre faptele lui.Am să arăt fapta și calitatea de om ce reiese dintr-însa.Un om se judecă după fapte și nu după auzite.De unde atâta considerație pentru acest om?E simplu:l-am cunoscut iar acest lucru mi-a schimbat viața în bine.Îl port în gând mai tot timpul și încerc să îi urmez îndemnurile.Iar până acum n-am omorât pe nimeni,nu am ofensat nici un evreu și nici un țigan.Nu sunt nici măcar antisemit.Și nici un fascist.Cum l-am cunoscut?Simplu:Nu am fost comod asemenea altora care dau doar un search pe wikipedia.Am refuzat să fiu superficial și să ascult poveștile din dreapta și din stânga mea.Am fost profund.L-am pătruns.M-am pus în locul lui.M-am frământat ca și el.I-am spus:"Dă-mi mie din grijile tale,să văd și eu cum sunt".Și credeți-mă erau frământări autentice,nu flecăreli băsesciene sau udrești.Erau coarde sensibile ce scoteau sunete duioase,nu sunete electronice sau văicăreli de manelari.Era plânset de sfânt și nu rânjet de marinar.

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

01 ianuarie 2011


2010 tocmai s-a incheiat.O dată cu el s-a încheiat și o perioadă din viața mea,perioadă care a avut atât bune cat și rele.Dar dacă până acum am stat într-un fel de letargie,gata:c'est fini!Dacă până acum am avut visuri răzlețe,acum acestea s-au risipit pentru a face loc unor visuri clare și îndrăznețe.Iar pentru aceste visuri am să mă lupt din toată puterea ființei mele,nu ca până acum.Până acum nu am făcut decât un singur lucru:să dorm așa cum dorm încă foarte mulți.Poate o să râdeți,dar aceste visuri sunt nicidecum rezultatul unei nebunii trecătoare,ci al unor lungi meditații asupra mea si al mediului în care trăiesc.
Acesta este un moment crucial al vieții mele.Este ca o revelație în care conștientizezi că trebuie să-ți accepți crucea și să mergi până la final,pentru că în final toata lumea pierde.Important e să știu că am facut tot posibilul și m-am luptat cu tot ce nu mi-a convenit mie in viață.Căci dacă până acum am ignorat ce nu mi-a plăcut,de acum încolo am să mă lupt pe față.Așa cum unii se luptă cu tot felul de boli,tot așa și eu vreau să lupt împotriva cancerului care ne fură din sănătatea mentală,fizică și spirituală.Iar dacă până acum am luptat ca un individualist,de acum încolo o să lupt și în numele altora. Câteodată bunul simț trebuie să mai trezească și un simț al datoriei pe care sunt sigur că toți îl avem,dar ne luptăm să-l înnăbușim.
Pentru cine să avem acest simț al datoriei?Pentru cei care merită.Pentru cei care s-au sacrificat pentru noi,pentru parinții noștrii,pentru copiii inocenți de mâine,pentru mulți din înaintașii noștrii,pentru toți oamenii care se luptă ca ziua de mâine să fie mai bună.
Mi-am dat seama că ceea ce urăsc eu la oamenii din jurul meu este indiferența.Nu este mai puțin adevărat că eu sunt cu mult mai indiferent decât mulți din aceștia.Nu pot avea pretenția ca ei să fie altfel,dacă eu sunt mai rău ca ei.
Societatea de astăzi,România de astăzi este nu bolnavă,ci într-o comă adâncă.Unde mă uit nu dau decât peste o lume bolnavă:în filme,la televizor,pe stradă,în lumea de la țară care nici nu prea mai există,nu mai vorbesc de cluburi sau discoteci.Foarte puțini oameni sănătoși din punct de vedere mental.
Cum am ajuns eu până aici,la acest moment de răscruce?Păi simplu:Am tras linie,adică am scris pe o foaie ce-mi place mie cel mai mult,ce mă face pe mine cel mai fericit din lume.Și am constatat că nu sunt lucruri imposibile de făcut,ba chiar sunt accesibile mie,dar nu sunt banale.Nu a trebuit decât să-mi dau seama de lucrurile ce mă încarcă cu energie pozitivă și lucrurile care chiar contează pentru mine.Viața este prea scurtă ca să te abați de la drumul cel drept și să-ți faci de cap prin tufișuri.Totul,până și distracția trebuie trăită în scopuri creative sau constructive.Până la urmă toți suntem datori cu o moarte.Apoi mi-am dat seama că cine mănâncă numai un fel de mâncare ori se plictisește rău,ori e așa de infometat după felul ala de mâncare încât își adoarme celelalte simțuri pentru a-și atinge unicul scop în viață ,acela de a deveni un porc.Sincer imi place să gust câte puțin din toate.
În fine, unul dintre lucrurile prețioase pentru mine și cred că pentru mulți dintre noi este libertatea.Iar eu-poate că sunt prost-dar nu mă simt deloc liber.Au fost oameni care în pușcărie s-au simțit mai liberi decât mine.Dacă pentru unii libertatea înseamnă să te îmbeți,să te droghezi,pentru alții să se dedice carierei lor,pentru alții să practice sporturi extreme,pentru mine nu e așa.Dacă scriu ceva aici,nu înseamnă că sunt mai liber sau că mă simt mai liber.În primul rând scriu pentru mine ca să nu-mi pierd din gânduri.Pentru mine libertate înseamnă să mori precum Giordano Bruno și Galileo Galilei arși pe rug,sau spânzurat precum Corneliu Zelea Codreanu sau decapitat precum Mihai Viteazul,Tudor Vladimirescu sau tras pe roată precum Horea,Cloșca,Crișan,pentru simplul fapt că ei au crezut cu tărie în cauzele lor,cauze care nu au fost numai niște tâmpenii cum cred mulți,ci au cuprins în ele petece transcedentale din Adevăr.Și nu numai că au crezut,dar au și luptat cu înverșunare pentru cauzele lor.Libertatea supremă este dată de jertfa întru apărarea Adevarului Suprem,iar acest exemplu a fost dat de Iisus Hristos.Omul se sacrifică pentru Adevăr doar atunci când este absolut liber,adică atunci când se eliberează de toate concepțiile ce îl împiedică să facă asta.Așadar libertatea nu este internetul sau noile tehnologii.Acestea îl înrobesc pe om,nu-l eliberează.Libertatea este partea divină a omului.


P.S: Poate o să spuneți că sunt un fanatic,dar prefer să solidarizez cu Adrian Sobaru angajatul de la TVR care s-a aruncat de la balcon în parlament decât să solidarizez cu indiferenții.Acela e un om liber,voi nu sunteți și nici eu că am postat un articol pe blog.